sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Bibliografie 
Academia Română-Filiala Timișoara - Institutul de cercetări socio-umane  Titu Maiorescu Editura Banatul Editura Artpress Timișoara 2005
Sava Athanasiu  - Vechimea omului pe pământ şi în special în România , Analele Academiei Române , memoriile secțiunii științifice  , seria III , 9 mai 1941
ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XIX, 2011
http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm  SÂRBII LA 1848–1849
ÎN BANAT ŞI VOJVODINA Miodrag Milin*
Dr. Gr. Antipa membru al academiei romane – Dunărea şi problemele ei politice , Academia Română,  Bucureşti librăriile „”Cartea românească””si Pavel Suru 1921
http://banatica.ro/media/b21/rast.pdf, RĂSCOALA ŢĂRANILOR BĂNĂŢANI DE LA 1737-39 ÎN VIZIUNEA LUI VICENŢIU GROZESCU Radu Ardelean  „Revista Institutului social Banat-Crişana”, Timişoara, 1924,
Mihai Bărbulescu, Denis Deletant, Keith Hitchins Şerban Papacostea Pompiliu Teodor- Istoria României Editura Corint  Bucureşti 2005
http://ro.beekeeping.wikia.com/wiki/Apicultur%C4%83
Ciprian Beniamin Benea- Dunărea geopolitică şi negociere-  institutul European
Bivolaru Mioara-Ziare românești în slujba unităţii naţionale  „România Mare Kiev” 1917. Tibiscum vol X 2000 Muzeul Caransebeş
Beatrice Ciută CULTIVAREA PLANTELOR ÎN PERIOADA ENEOLITICULUI ŞI EPOCA BRONZULUI. CULTURA COŢOFENI http://www.bcum.uab.ro/PDF_MIHAI/Apulum_2008.pdf
Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănililă, Cornel Ungureanu- Antologia literaturii dialectale bănăţene (poezie,proză,teatru) 1891-2011  Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2011
Ligia Boldea, Un caz aparte în elita socială a Banatului medieval,familia nobililor de Cerna, secolul al XV- lea din Analele Banatului, X-XI. 2002-2003,
Dr. Dan BRUDAŞCU Sâmbătă, 26 Martie 2011 18:31  Kossuth Lajos şi “Lupta pentru eliberarea Ungariei”  Neamul românesc, revistă de opinie dezbateri şi istorie contemporană http://arhivaneamulromanesc.wordpress.com/dezvaluiri/dan-brudascu-kossuth-lajos-si-%E2%80%9Elupta-pentru-eliberarea-ungariei%E2%80%9C/
Gheorghe Buzatu- Romania cu şi fără Antonescu Iaşi Editura Moldova 1991 p. 273
Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural, Editura Trinitas,2002
Consiliul Popular al Municipiului Timişoara –Timişoara, pagini din trecut şi de azi sub redacţia Acad. Stefan Pascu, membru corespondent al Academiei, pof .univ. Ioan Zahiu si conf. Univ. dr. Aurel Ţintă, Timişoara, 1969
Aurel Cosma –Pictura romanescă din Banat de la origine până azi,1940
Ilie Cristescu- Tezaurul Cernei-Editura Sport Turism, Bucureşti 1978
Eugen Denize- Propaganda comunistă în Romania (1948-1953) Editura cetatea de scaun,Târgovişte 2011
Vasiole Drgăuţ –Arta românească
N. Dunăre, Ornamentaţia tradiţională comparată, Bucureşti, 1979,
Prof. dr. Aurel Contrea cu Bibliografia: Dr John Heuffel „Enumeraţio plantarum in Banatu Themesiensi sponte crescendium et frecventhis cultarum Vindobonae 1858, Rochel Plantae Banatus rareoes iconibus  et descriptionibus illustratae Praemisse tractatu phitografico Pestini 1828. ,Anthon Slezak  Die Biecher bekannten  phauerogamen Pflanzen der Umgebund  von Pancsova (Dritter Jahresbericht uber die K.K. Oberealschule in  Pancsova 1866)Dr. A von Deghen Die Flora von Herculesbad Eine vegetations Skizze Budapest 1901, Dr. Augus Neilreich Aufzehlung der in Ungarn un Slavonien Bicher  beobachtelen  Geffasplanzen Nachtrage und Verbesserunghen Wien 1870 , Waldstein et Kitaibel Descriptiones et ikonem et plantarum rariorum Hungarie Viennae 1802 -1812;Dr. Borbas Vince Temes megye vegetacioja  Temesvar 1884 ; Dr. John Ferd Schur Phitographiche Mitteilunghen uber Pflanzformen  aus verschieden Florengebieten  des Oesterraichischen Keiserstaates Brunn 1877; Florian Porcius Diagnosele plantelor fanerogame şi criptograme vasculare Ar Acad.Rom seria 2 Tom XIV Mem sect stiintifice Bucureşti 1893
Ilie Cristescu- Tezaurul Cernei-Editura Sport Turism, Bucureşti 1978
Dinu Giurescu – Istoria Ilustrată a românilor- Editura Sport Turism Bucureşti 1981
Dan Ghinea- Enciclopedia geografică a Românei editia a doua  Editura Enciclopedică Bucureşti 2000
Geografia Românei- III- Carpaţii româneşti ,si depresiunea Transilvaniei- dr Vasiel Oancea, dr. Valeria Velcea , dr Nicolae Caloianu, Șerban Dragomirescu, dr. Gheorghe Dragu, dr.Elena Mihai, Dr, Gheorghe Niculescu, Vasile Sencu, dr. Ion Velcea, Editura Academiei Republicii România, Bucureşti, 1987.
Geografia Românei regiunile pericarpatice , Dealurile şi câmpia Banatului şi Crişanei ,podişul Mehedinţi, Subcarpații, piemontul getic, podişul Moldovei, comitetul de redacţie: dr. Vasile Badea, dr. Dragoş Bugă, dr. Vaile Băcăuanu, dr. Ignaţie Berindei, Adrian Cioacă, dr. Gheorghe Erdeli, dr. Gheoghe Neamu, dr. Maria Sandu, dr. Sorina Vlad, dr. Ioan Zăvoianu, Editura Academiei Române, 1992    Mihai Grigore- Defileuri, chei şi văi de tip canion în România - Editura științifică şi enciclopedica București 1989
Francesco Griselini- Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei , Editura Facla Timişoara, 1984
Johan Jakob Ehrler- Banatul de la origini până acum( 1774),Editura Facla 1982
Iulius Evola  Metafizica sexului –
 Ivan Evseev- Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Timişoara, Editura Amarcord, 2001
 Sorin Gabriel Ionescu Arhitectura militară din Banat, teză de doctorat,  http://arhiva-www.uoradea.ro/attachment
Mircea Eliade - De la Zalmoxis la Gengis-han, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980
Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D. (2000) - Geografia economică mondială, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
Cristina Fenesan – Academia Română , Vilayetul Timişoara, 1552-1716, Editura Ariergarda.
Costin Feneşan-  Documente medievale bănăţene , 1440-1653,  Editura Facla 1982
Liviu Groza- Restituiri istorice, vol 4, Editura Dacia Europa Nova Lugoj 1997
Constantin G. Giurescu Istoria romanilor ( de la moartea lui Mihai Viteazul pâna la sfârşitul epocii fanariote)  editura A.L.L. 2010
Anca Giurchescu- Căluşul în zona de tensiune între cercetare şi salvgardare, Conferinţele de la Sosea, Muzeul ţăranului român la data de 09.03.2009)
Gh. Ianoş si M Goian  Solurile Banatului – Evoluţie si caracteristici agrochimice editura Mirton 1995
Nicolae Iorga - Istoria Romanilor din Ardeal şi Ungaria,  Editura Ştiintifică şi Enciclopedica  Bucureşti 1989
Constantin Hagea - Zile şi nopţi în stepa Nogaica, insemnări despre război, Tribuna Braşov ,1942
Miodrag Milin, Rezistenta anticomunista din Munții Banatului în documente, Selecţia… Fundația Academia Civica, București, 2000,
Michael  Howard, Războiul în istoria Europei, traducere de A. Genescu si V. Mitu, Timisoara, Editura Sedona, 1997
Ioan Hategan- Cronologia Banatului – Vilayetul de Timişoara 1552-1716 –Timişoara 2005
  Implicații ale alterării şi pedogenezei  în climat temperat în constituirea fondului geochimic  al solurilor din Banat  Gh Ianos si G Lacatuşiu  factori si procese pedogenetice din zona temperata Vatra dornei  Vol II Vatra Dornei 1993 http://www.soilscience.uaic.ro/doc/SFFPTZ_No_2a_p_043.pdf
Geografia- Academia Republicii Socialste România Grupul de cercetări complexe „Portile de fier”seria monografică , coordonatori: Prof. d. Mihai Iancu , prof dr, Constantin Herbst, prof dr. Ioan Popopovici, conf. Dr. Ioan.D.Ilie, academician Stefan Milcu, C.S.Nicolae-Plopşor membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România , dr.Romulus Vulcănescu coordonator adjunct, Mihai Ionescu membru corespondent al Academiei .
Geografia văii Dunării româneşti- Institutul de Geologie şi geografie al academiei republicii socialiste România, redactori: prof. dr. docent Virgil Ianovici, membru corespondent al Academiei, prof dr. V.Mihailescu  coordonator, dr. Lucian Bodea secretar de redacție, prof. dr. docent Tiberiu Morariu membru corespondent al Academiei , prof dr. Victor Tufescu prof. Mihai Iancu, conf. Univ. Cionstantin Herbst, Horia Grumăzescu, dr. Gheorghe Niculescu, Gh.Iacob, V.Sencu, Ş.Dragomirescu- Editura Academiei Republicii Socialiste România Bucureşti

1969
Victor Kernbach- Miturile esenţiale, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică 1978
Valeriu  Leu- Însemnări  manuscrise pe  cărţi vechi româneşti din  bisericile  eparhiei Caransebeşului –Editura Mirton,2011
Sabin Adrian Luca-Descoperiri arhelogice în Banatul românesc- repertoriu, Alba-Iulia 2006
Dr.Alexandru Marchescu - Grănicerii bănăţeni şi comunitatea de avere(contribuţiuni istorice şi juridice) Caransebeş Tiparul tipografiei diecezane Caransebeş,1941,
Liviu Mărghitan- Banatul în lumina arheologiei - Editura Facla Timişoara 1980
Simion Mehedinţi- G.Vâlsan- România - Pentru cursul secundar  Manual oferit de autor pentru consultare - Editura Librăriei Socc& Co.S.A.Bucuresti Bucureşti 1931
Eusebiu Marcel Narai- Viaţa economică şi socială în judeţele  Caraş şi  Severin ( 1944- 1948), Editura Partoş 2010
Viorel Rogoz - Familia în credințe, rituri şi obiceiuri
Miodrag Milin- Rezistenţa anticomunista din Munţii Banatului în documente, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2000
Victor Montogna- Istoriografia românească referitoare la Banatul medieval  ,Revista agero-studgart Herausgeber: NewAgero, John-A.-Holbrook-Str.5, 73037 Göppingen, Deutschlan: Lucian Hetco, prof. dr. TIBERIU CIOBANU
Muzeul judeţean de etnografie şi istorie locală  Caransebeş- Studii şi comunicări-Etnografie şi istorie-Caransebeş 1977 din care: Monica Rudiş- Aşezări permanente în clisura Dunării- pag 27; Liviu Groza- Arhitectura caselor grănicerești, pag 49; Nicolae Ţăranu – Râşniţele de pe Pârâul Morilor din Topleţ - pag 61; Nicoleta Gumă- Evoluţie şi permanență în meşteşugul ţesutului şi arta decorării ţesăturilor pe teritoriul judeţului Caraş-Severin pag 145 ; Ioan Haţegan Pippo Spano şi lupta antiotomană din primele decenii ale secolului XV-lea-pag 389;  Vasile Dudaş-Contribuţia Banatului de sud la sprijinirea războiului pentru independenţă(1877-1878)pag. 469; Vasile  M. Zaberca- Aspecte ale revoluţiei de la 1848 pe teritoriul regimentului nr 13 din graniţa bănăţeană pag. 467; Emerik Lay- Situaţia economică în preajma revoluţiei de la 1848 în comitatul Caraş-pag 451; Martin Olaru- Valorificarea Patrimoniul turistic al  aşezărilor rurale din partea de sud-vest a ţării – pag 493.



Muzeul judeţean de etnografie şi istorie locală  Caransebeş- Studii şi de  comunicări-Etnografie şi istorie-Caransebeş 1975 din care: Lucia Apolzan Gospodăria şi locuinţa în zona Portilor de Fier- pag 7; Gheorghe Dinuţă-Unele consideraţii despre instalaţiile tehnice acţionate cu apă din câteva sate din Banatul subcarpatic- pag 45; Emilia Pavel –Portul popular de pe Valea Bistrei- comuna Zavoi pag 219; Rodica Ropot-Structura şi semnificaţia ornamenticii  costumului popular din satele Marga şi Borlova-pag 239; Klara Gazda- Din obiceiurile legate de naştere , căsătorie şi moarte din satele din Valea Timişului Caras-Severin- pag 185; Iulia Hagiu – Contribuţii la studiul obiceiurilor de nuntă şi înmormântare de pe Valea Bistrei( Caras-Severin)- pag 195;
Muzeul judeţean de etnografie şi istorie locală  Caransebeş- Studii şi de  comunicări-Etnografie şi istorie-Caransebeş 1979- vol III, Comitetul jude,tean pentru cultură şi educaţie socialistă-Caransebeş 1979,G.C. Rusu-Balada Iovan Iorgovan- Variante delimitări-pag 215; Ion Matei-Diplomaţie , hidrotehnică şi afaceri în sec XVII-lea canalul Cerna-Dunăre,pag 333; Liviu Groza - Uniforma grănicerească,pag 349.
Muzeul judeţean de etnografie şi istorie locală  Caransebeș - Studii şi de  comunicări - Etnografie şi istorie-Caransebeş 1982- Caransebeş volumul IV, Nicoleta Gumă- tradiţie istorică şi creativitate etno-culturală în costumul popular bănăţean-premise de analiză interdisciplinară, pag. 82.
Muzeul d Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural, Editura Trinitas,2002e artă-Arad-România- Studii-comunicări-Arad-1992
Muzeul judeţean Arad – Ziridava, Arad 1993
Muzeul judeţean de etnografie şi al regimentului de graniţa Caransebeş-Tibiscum 2003
Muzeul Banatului Timişoara –Analele Banatului, Etnografie-Artă, Timişoara 1984,Ioan Toşa- Contibuţii la studiul culturii populare bănăţene de la sfâtşitul secolului al XIX-lea, pag. 5 ; Carol Lupşeasca, Iona Bejan, contribuţii privind vechimea morilor cu ciutură în Banat, pag 157, Adriana  Buzilă-Pătrunderea stilului baroc în arhitectura tradițională românească a Banatului în sec XVIII-lea pag 209; Dorina Pârvulescu George Diaconovici-zugravul bisericilor de lemn din Povergina şi Băteşti , jud Timiş, pag 233; Horia Medeleanu- Artă şi conştiinţă românească în Banat în sec XVIII-lea, pag. 299; Stela C. Clepea- consideraţii asupra gospodăriei şi locuinţei şvabilor din Banat
Muzeul Judeţean de etnografie şi al regimentului de graniţă Tibiscum- Studii şi comunicări de etnografie – istorie, Caransebeş, 2000
Muzeul Banatului - Analele Banatului –Arta-  vol II-Timişoara 1997, dr. Miodrag Iovanovici- Arta în Banat în sec XVIII-lea între răsăritul şi apusul Europei pag 161, Ruxandra Cereseanu- Barocul între european şi provincial
Muzeul Banatului - Analele Banatului - Arta – vol III- Timişoara 1998-Adriana Buzilă, Tehnicieni constructori în Banatul sec XVIII-lea , Elena Popescu- Ceva consideraţii privind influenţa Academiei de Arta din Viena asupra picturii din Banat în sec XVIII-lea şi XIX-lea 
Muzeul Banatului - Analele Banatului - Arta – vol. IV- Timişoara 1999-2002, Valentin Mureşan - Estetica barocului între religie şi filozofie pag 11; Dorina Pârvulescu –Coordonate ale creaţiei artistice ortodoxe din Banat în pragul epocii moderne; Elena Popescu – Câteva consideraţii privind influența Academiei de Artă din Viena  asupra picturii din Transilvania sec. XVIII-lea şi XIX
Ministerul Educației şi Învăţământului - Probleme fundamentale ale Istoriei României, manual de crestomaţie  editia II- a Editura didactica şi pedagogică  1985. Acad Ştefan Pascu , prof univ dr. Stefan Ştefanescu, membru corespondent al academiei române, Prof. univ. Dumitru Berciu membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, prof. univ. Vasile Cristian, Hadrian Daicoviciu,  prof. univ. dr. docent Titu Georgescu, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe sociale, şi politice, conf. univ dr.,Gheorghe Ioniţă, prof. univ. dr. Nicolae Petreanu, prof. univ. Gheorghe Platon, conf. univ.  dr. Iuilan  Cărţină,  conf. Univ. Ioan Pătroiu, conf. univ Dumitru Rusu, conf. univ. Ioan Scurtu, lector univ. Ligia Bârzu,  lector univ. dr. Ştefan Ciobanu cercet. științific principal dr. Florin Constantiniu http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm, Desfiinţarea instituţiei comunionului pe teritoriul fostei graniţe militare bănaţene Marlen Negrescu pag 178- 180. În 1871,
Cornel Dan Niculae Leacuri şi remedii magice din Carpaţi, Editura Electra Bucureşti 2008
G.Oprescu –Scrieri despre  artă - Editura Meridiane,Bucureşti 1966
Dorina Sabina Pârvulescu  Icoane din Banat , Muzeul Banatului, Timişoara 1997
Constantin Pârvu- Stoica Godeanu- Laurenţiu Stroie – Călăuză în lumea plantelor şi animalelor ,Editura Ceres, Bucureşti 1985
Constantin Juan Petroi - Orşova străbună vatră bănăţeană, Editura Dacia Europa Nova Lugoj 1999
Paul Petrescu - Motive decorative celebre, Bucureşti, 1971
Probleme fundamentale ale istoriei României -  Manual de crestomaţie, ediţia a II-a , cond. Acad. Ştefan Pascu, Editura didactică şi pedagogică, Ministerul Educaţiei şi învăţământului, 1985.
Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. (1974) - Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
 http://www.realitatea.net/dosar-historia-marturii-cutremuratoare-din-al-doilea-razboi-mondial-stalingrad-1942_1434808.html#ixzz3IOKYIU39
 Dorin Ștef-Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș de  Dorin Ștef,Editura Ethnologică, seria Cultura tradiționalǎ, Baia Mare (2011), ISBN 978-606-8213-07-
 Dr.Mircea Rusnac – Pătrunderea armatei române în Banat (1919)  Scris la: 21.07.2011, de: Mircea RUSNAC – Vestul, tribună a demnității bănăţene.
Dr. Mircea Rusnac - https://istoriabanatului.wordpress.com/
Nicolae Stoica de Hațeg Cronica Banatului - Editura Facla ,Timişoara 1981
Nicolae Stoica de Haţeg -Scrieri cronica Mehadiei şi a Băilor Herculane, Poveşti moşeşti- Editura Facla 1984
Rodica Vârtaciu - Centre de pictură românească din Banat sec XIX-lea,Timişoara
 Liviu Smeu –Repere estetice în satul românesc - Editura Albatros, 1973
Liviu Smeu- Contribuţii la istoria Almăjului - Editura Litera Bucureşti 1977
Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial – Administrative, http://www.123coduri.ro/cauta-in-baza-de-date-coduri-siruta.php?vcodg1=5
http://www.scritub.com/biologie/APELE-INTERIOARE-SI-ZONELE-UME53338.php
Vasile SOARE, ambasadorul României în Kazahstan Preluat din: http://romaniidinkazahstan.info/ Prizonierii militari şi civili români deţinuţi în lagărele staliniste –Vasile Soare
http://www.bjt.ro/bv/periodice/BanatCrisana/1934/ISBC1933-34%2010-12.pdf
http://vistieria.ro/carti/istoria_romanilor/documente_transilvania.pdf
Societate şi civilizație în Banatul istoric –Omagiu prof. Ioan Munteanu - Editura Mirton.2003
Victor Ţârcovnicu- Istoria învăţământului din Banat până la anul 1800, Editura didactică şi pedagogică 1978
V. Vasilescu, Semnele cerului, Editura Arhetip, 1995. Bucureşti, 1995
R. Vulcănescu, Mitologie romană, Editura Academiei, Bucureşti,
www.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/32f0589ce30e2f17f919c133d0528a50/Bodo_Edith.pdf
http://de.wikipedia.org/wiki/Wartensleben) Alexander
http://muzeulbanatului.stormmedia.ro/uploads/products/2007%20Negrescu.pdf
  Universitatea din Timișoara -  Georgrafia Banatului- Material pentru cursurile de geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, 1976
http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Cerna,_Dun%C4%83re)
Ion Toderaşcu-  Uniunea românească medievală Ştiinţifică şi enciclopedică, 1988
Universitatea din Timişoara – Studii de istorie a Banatului,vol II, Timișoara, 1970 din care: A. Decei Sursele istorice Turceşti privind stăpânirea supra Banatului – pag 9;M. Guboglu: Călătoria lui EvliYA Celebi Efendi în Banat - pag 23;P. Binder Lista localităţilor din Banat la sfârşitul sec al XVII-lea , pag 61; C. Feneşan contribuţii la istoricul învăţământului în graniţa militară bănăţeană sec XVIII-XIX –lea; Aurel Ţintă: Colonizări forţate de refugiaţi spanioli şi italieni în Banat (1716-1740)






                            
  Am vrut o carte despre acest loc.
                            Ştiu despre ce ar  fi trebuit  să scriu acum la sfârşit, despre ce mi-a scapat printre degete fiindcă mi-a mai rămas destulă putere dupa ce am dezgropat trecutul, l-am ronţăit şi l-am macelarit cu cuvinte dar fără să omor fluturii.   
                   Am vrut o carte care să permită celor vechi să traiască prin amintirile lăsate, cândva de cuvintele scrise aici  unii se vor lovi ca niste stânci. partea de geografie este un fel de passe-partu, diversitatea de plante si si animale din acest ţinut ne îndreptăţesc să ne simţim aproape de rai. În timp ce am scris-o am înţeles ce a fost în sufletele lor zăvrătite şi neînduplecate  pe când trăiau în acest ţinut fără poteci în înălţimile munţilor, deprinşi cu sihăstriile „în  păduri coajă de cer au mâncat” unde au supravieţuit ageri şi uneori vicleni într-o lume în care doar cei mai puternici au şanse. Şi-au dus crucea şi au făcut faţă dezastreleor cum au putut, nu au trăit numai plăcere, n-au fost sub o stea norocoasă, au dus un lanţ greu de evenimente. Uneori răchia i-a ajutat să-şi ducă crucea prea grea de suportat, s-au uitat la ceruri sperând că cineva îi va salva. În şoapte şi în vânturi au pus lumânări, omul poate doar să viseze, au lăsat durerea pentru fiecare  dintre noi. Apărătorii de la Ponicova  au mâncat turtiţe de pâine stricată dar au ieşit afară pe sub un „şpalir de săbii…imoşi ”cu puterea din sufletele lor cei mai frumoşi. Valabil şi azi că „epuru` pră leu nu spăimântă” pentru că şcoala altruismului nu poate accepta egoismul individual e cel mai distructiv într-o comunitate care luptă pentru un singur ţel.
 Pentru fiecare piatră pe care au pus-o peste alta s-au scăldat în sudoare pentru a construi viaţa noastră fericită. Sărăcia, pierderile familiilor, vătămările nu sunt ficţiune dar flacăra speranţei pâlpâia mereu acolo ascunsă. Aproape totdeauna au reuşit să se furişeze în linişte când adversarii au lăsat garda jos şi doar aşa au au avut şanse. Dacă luaţi în considerare că o mulţime de oameni au venit aici din cauza nedreptăţilor  sociale, atunci nu este de mirare. În timp de pace au avut parte de distracţii, au cântat şi au jucat, unii moralişti îi consideră prea depravaţi ca să fi ajuns în rai dar mie tocmai de asta îmi plac, frumoşi  şi păcătoşi la popă spovediţi. Lumea pe care am desoperit-o în vechile fotografii era acoperită cu un strat foarte consistent de candoare , îndrăgostiţii dormeau îmbrăţişati ca doi pui, între omul vechi şi omul nou diferenţa ne este defavorabilă. Sântem nepoţii  unui neam mândru şi puternic, grăniceri imperiali, bărbaţi care au păzit cu arme aceşti acesti munţi, trăind  în ierni cu piepturile goale  şi călărind armăsarii.Probabil că dacă ar mai trăi în zilele noatre unii i-ar pune în canatină înainte de a-i coborî pe asfalt pentru ca nu cumva să contamineze cu asperităţile lor, orice formă de patriotism local  ne-a fost  mereu interpretată ca o răzvrătire. Războiul ucide memoria de viaţă paşnică, să adăugaţi că străbunicii  mi-au  fost exemplu, au fost eroi pentru mine. de la bunici  ştiu cum e să aştepti să îţi vină acasă fratele sau soţul şi când vine , vine fără o mână fară un picior sau fără un ochi sau nu mai vine deloc. Orice pas mic spre aflarea adevărului schimbă starea initială.
Cu banii poţi să cumperi un gramofon dar nu un jurământ. Partizanii i-au aşteptat pe americani degeaba 18 ani ascunşi în munţi. Care o fi fost preţul trădării celor care i-au prins şi i-au adus jos în sate târâţi după cai? Cum pot să-i numesc eu azi pe cei care ne-au dat eroii la câini să îi manince? Cel mai mare duşman al omului este omul, nu Dumnezeu ne bate ci noi ne facem rău unii altora, animalele sânt mai sincere ucid doar pentru că au nevoie de hrană. Pentru noi cei prin venele cărora  ne curge acelaşi sânge ierarea nu există dar până acum nu am văzut nici un torţionar sau terorist pedepsit. N-am auzit nimic nici despre felul cum etnicii germani şi evrei au fost vânduţi în timpul comunismului aproape ca şi sclavii pe i-au prins turcii, ce  fel oribil de a le mulţmi după ce rolul lor în  industrializarea Banatului  fusese esenţial.
 Unii au trăit în sărăcie dar au avut alt sistem de valori, sinceritatea însemnat loialitate unul faţă de unul de altul, legile aici au fost destul de crude, căsătoriile uneori simple aranjamente, vă pot spune că nu este uman, dar disciplina a fost excelentă. Trebuiesc evidenţiaţi, aici au  fost  adăugate cultura şi obiceiurile din alte ţări. Banatul a fost pentru puţin timp Republică, călătorii „goştii”au fost toteaduna primiţi aici pentru a ­şi contiuna drumul mai departe. Azi sântem bombardaţi de clişee şi extrem de suspicioşi când vine vorba de jertfă. Ornamentele pe care le-au folosit în vechime, sânt hieroglife ale adevărului absolut valabile şi azi, încerecă să explice care este sensul vieţii omului sau măcar îi pune acestă întrebare.Procovi,tele şi ponevile mai păstrează căldura mâinilor care au tors lâna. La fel şi cu leacurile din cuvinte şi floricare ne mai vindecă şi azi. Ce se întâmplă cu valorile umane ridicate de mai multe generaţii, inclusiv a mea? Puse „pe piaţă” ar fi o forţă mai puternică decât publicitatea. Dacă de la văcăluitul cu imală s-a ajuns la izolarea cu polistiren dovedeşte că inteligenţa este a celor ce s-au adaptat modernităţii care n-au uitat de frumuseţea pietrelor şi încă  şi le aranjează frumos de-a lungul soclurilor pe faţade. Noi aici ştim  cum trebuie să trăiască omul, nimic nu a fost în zadar: cântecele noastre, poveştile noastre, severitatea pentru muncă şi chibzuinţă.
Aşa  că ar trebui să ne întoarcem la realitate.
 Nu  mai vreau maşini de spălat de forma televizoarelor cu plasmă, duşmani nevăzuţi care spală creerele,  ăsta e  un plafon cu o ultimă schemă foarte detaliată. Poate povestea mea este una tristă şi voi aţi  fi vrut o anecdotă uşoră ca o poveste-publicitate despre şuncă, brânzeturi sau cosmetice bio livrate gratuit celor care au  avut în dotare  şi câte o coadă de topor. Hai că…ne-am făcut suficiente iluzii până acum, gândindu-ne la salvare, în realitate am construit pe propria noastră cheltuială tot felul de planuri ineficiente, sântem într-un tren ce deraiază în timp ce melodia-imnul cântă de unul singur fără participanţi. Data viitoare să urmăriti mai cu atentie politeţea din partea unora să vedeţi  dacă nu cumva este o formă mai rafinată de linguşelă care ascunde cu dibacie trădarea ce va urma. Am ajuns o ruină fără să fi trecut pe aici popoarele migratoare: fabrica Schramm,Huttl şi Smith a ajuns o ruină, un morman de fiare vechi, soartă asemenătoare cu toată industria Românei. Fantasmagorici, groteşti  câtiva fraeri  recent îmbogăţiti ce încearcă să ne sperie dar sânt doar carne de tun, după cum bate vântul , ce şcoală de balet ridicolă. Minciuna şi înşelatoria nu pot dura la nesfârşit. Producătorul autohton a cazut într-un râu de gheaţă să zicem că-i Cerna,întreprinderile sânt închise şi  sute de oameni nu au loc de muncă. Ţara  lui „Scapăcinepoate”. Modelul meu a fost bunica Marioarei Vior, cea care pleca la „patru şeasuri” cu carul cu boii, căra piatră din munţi şi seara se întorcea cu opincile rupte şi udă la picioare, îşi pusese cârpa neagră pe cap şi-şi jelea bărbatul presupus că-i mort prin Siberia. Femeile pot face aproape aceleaşi lucruri pe care le fac şi bărbaţii. Modelul modernităţii pare să fie siliconata ca un clown aplaudat în shou-bizz şi care îşi duce la tuns câinele într-un taxi, ea e un fel de  strănepoată  dar mai superficială  a vechii cucoane la fel de vulgare ce flirtează când fumează, care împrumută bani de la bănci sau cunoştinţe, nu-îi mai dă înapoi şi apoi pleacă în alt loc.  De unde vin depresiile lumii moderne? Doar suntem nişte răsfățați pe care ne gâdilă frumos la tălpi încălzirea din pardoseală.
Data viitoare să urmăriti mai cu atentie politeţea din partea unora să vedeti  dacă nu cumva ascunde  cu dibacie trădarea ce va urma. Să învăţăm să spunem „nu” chiar şi excesul de bun simţ este uneori dăunator.

Să nu mai cedam mofturilor  celor  asociaţi în structuri care ne guverneaza vieţile şi le distrug, ni le suprimă cu legi  date împotriva voinţei naturale de a trăi. Politica s-a redus la un interes. Acum toţi stau ghemuiţi în visele lor, retraşi în aşternuri  la TV sau în plictiseala în doi, ce mai sânt cuvintele? Doar pături groase iefitine din acelea cu care se acopera oamenii săraci,vă tot mai mult un fel de maimuţăreală proletcultistă , mai multe traduceri nici măcar maimuţe. În timp ce scriam asta „dreapta” sfântă şi ortodoxă care-îi ţinuse pe strămoşii noştri uniţi în putere, bărbaţie şi credinţă  este însânegrată de războiul din Ucraina, comunismul, ultimul imperiu care ne-a făcut atât de mult rău  se păvăleşte la 1500 de km de noi. În Europa sub masca unor modalităţi de expresie ridicolul şi amnezia nasc incertitudini periculoase. Sânt lucruri care nu trebuie uitate,  unii au fost gata să moară pentru libertate şi demnitate şi  până în  prezent nu s-au şters nici din memoria genetică, în ochii unora dintre prietenii mei  mai văd scrânteieri din care  puterea şi sălbăticia nu au dispărut, unii purtăm numele  ce-au trecut prin flacăra veacului. Ar fi vrut ei să rămână în istorie? Nu ştiu. Cerna vijelioasă ca orice râu de munte aici la Topleţ nu face nici un zgomot că să nu-i trezească, trece în şoaptă, pentru ei tace râul…pentru ei privigetoarea nu o să mai cânte niciodată, pentru ei în nici o primavară nu mai înfloresc măgrinii nici  florile sus la morţăria cătănească, ei nu  ne salută şi nici nu  mai fac  glume.  Îmbrătişarea prietenilor e un dar, nu e ceva de învăţat dar nici de uitat însă cei vechi  deşi primitori erau mai „tăcuţi” cu oaspeţii de la distanţă. Aici au fost toate ca în rai…greerii noaptea cântând, dimineaţa cu parfumul grădinilor, mersul pisicii foarte încet, cărţile şi cunoaşterile ce ne-au permis să trăim şi perioade de pace când eram feriţi de mânie, primjdie şi teamă, prieteniile erau normale şi nu am fi avut nevoie de nimic, atâta blâdeţe este în poporul meu. Pentru strălucirea  adevărului s-au străbătut drumuri lungi făcute cu curaj, îndrăzneală şi gândire progresivă, uneori a curs mult sânge. De acum să începem să învăţăm din greşelile trecutului, e ca şi la un bolnav când se începe recuperarea. Sper să urcăm pe o mică treaptă din redobândirea demnitaţii, să ne amintim toate acestea pentru ca oricând va fi nevoie pe cele bune  să le putem repeta iar pe cele rele evita. Valorile albe au rămas  la fel onestitate, decenţă chiar dacă şezătoarea s-a mutat pe facebook… un  chat cu prietenii mai inteligenţi de la distanţă…

                                                                                    Veronica Seracovan de Csernahevitz
                                                                                Scris de mine în  Timişoara, capitala Banatului



luni, 19 ianuarie 2015

PREFATA MEA

                         


                   CLIPE DIN TRECUT :


 ÎNCERCARE MONOGRAFICĂ DESPRE LOCALITĂŢILE TOPLEŢ ŞI BÂRZA DIN BANAT ( ŞI EDITIE CD-ROM, 2014) autor VERONICA SERACOVAN a fost  înregistrată având codul ISBN 978-973-0-18199-9
                               
                                              Casa Anei Brînduşescu e ceva mai jos, lângă fântână
       ”pi mala gin vale”casă mare frumoasă. Descuiem poarta, curtea pavată cu beică şi flori de piatră pe care nu mai păşeşte nimeni ca să le strice, ne descălţăm la prag şi intrăm, apoi închidem uşa în urma noastră ca să nu intre musca. Ne-am întors în timp în urmă cu 100 de ani, aici totul a rămas intact, sobe bune gi la drum iar ultima cameră are  pardoseala din gorun.
                             -Uite fereastra asta o geşchigea baba Ema şi-i dădea  mamei câce-un scârşi gi strugure la miezu’ nopţii .
                                               Am deschis  şi noi fereastra timpului trecut şi am intrat în altă lume.
                         Când arta modernă se va plictisi de clişee şi le va abandona va găsi aici în Banat în tradiţiile noastre un izvor ce  nu seacă niciodată, unul plin de viaţă atât de aprpape de rai aşa cum o dovedesc veacurile prin care am trecut supravieţuind.
               În nici o parte a lumii femeile nu se îmbracă ci „poale cu şiucuri şi cu şiupag”, acest costum de înscrie perfect în toate canoanele esteticii. Substanţele vindecătoare din plante nu au fost inventate azi dar le cumpără toată lumea din farmacii nici psihologia modernă nu a inventat vindecarea prin cuvânt fiindcă descântecele  sânt mult mai vechi. De câte ori societatea va intra in criză va putea ieşi foarte repede căutând soluţii preluate din experienţa trecutului şi pe care le va putea reformula folosindu-se de tehnologia vremii, se pot găsi mereu noi variante ale acestor valori dacă o să avem grijă să le păstrăm pentru că  zestrea genetică se transmite oricum ca o comoară preţioasă dar tradiţia poate dispare în doua sau trei generaţii. Imperii s-au făcut şi s-au desfăcut şi tot ce ne-a rămas din această istorie însângerată este  doar moştenirea culturală. Strămoşii noştri au urcat munţii în opinci, unii au ţinut sabia în mînă dar au urcat spre sfinţenie căci fără rugăciunile noastre noi azi am fi praf şi pulbere. Ar trebui să facem penitenţă în faţa lor şi să-i respectăm, chipurile lor sânt ca nişte icoane. este cea care construieşte cel mai frumos sufletul omului, îl face independent şi-i alungă toate temerile.Cititorul meu , ceea ce ţii cum în mână nu este o carte  ci taxi care te poate duce cu gândul în orice parte unde cunoaşterea se transformă într-o  aventură a spirtului, este un fel de maşină blindată de documentele pe care le-am găsit în Arhivele Naţionale din  Timişoara şi Caransebeş. Fotografiile şi  celelate informaţii  le-am primit de la Paraschiva , mama Anei Brânduşecu, de la Ana  Vior Boldea , mama Mărioarei, de la Anişoara Oprescu a lui Rudi, de la fotograful Aurel Legrand, de la  Dan Buzgan, care mi-a dat şi o icoană  foarte veche pe sticlă, Else Ionescu născută Bacici din Bârza, lângă fabrică. Fotografiile reprezentând peisaje le-am făcut în perioada 2007 şi 2014 când am vizitat satul şi  am fost găzduită la Delia şi George Legrand, la Ileana Burducea, la Rozina şi Aurel Legrand, cam tot atunci am pictat străzile casele, morile pe apă, munţii, procoviţele, ponevile şi gâdurile acestor oameni. La cimitirul din Bârza, peste liniile de cale ferată am fost cu domnul Stelian Ţăranu din Bârza care a găsit şi cartea scrisă despre fabrică în perioada comunistă.  Ceea ce am admirat cel mai mult la oamenii din acest sat a fost hărnicia şi cultul pe care îl au pentru prietenie , loialitate şi într-ajutorare, l-au moştenit odată cu graiul şi care vine din vechime, din timpul când nevoiţi să se ascundă prin păduri  unde au supravieţuit ocrotindu-se unii pe alţii. Unii  dintre ei ar  fi putut putea sta oricând drepţi cu fruntea sus în faţa oricăror cofreerii secrete sau în loja cea mai înaltă a aristocraţiei căreia eleganţa europeană îi aduce atât de des elogii. Printre cei ce-au rămas azi în satul vechi de după Podul Albastru eu mă asemănam balaurulului cu cele şapte capete, căutând mereu câte un personaj prin peisaj pe care să-l iau dar nu ca să-l mănânc ci ca să-l înrămez, să-l pun în vitrina ratărilor şi să vi-l arăt vouă, lumii civilizate ca pe o relicvă. Poporul acesta  blând  şi curat a supravieţuit veacuri având o singură armă: cea a binelui, a sincerităţii, a iertării cu care nu-şi stricau sufletele cum zic ei şi acum.
         Doar din mila lui Dumnezeu au fost ocrotiţi  fiindcă unii au    ţinut de veacuri o sabie dar de foc sub platoşa de noroc.
                  Toate drumurile pe care le făceam acasă spre Orşova prin Topleţ erau  pline de dor,de zahăr- caramel, erau spre o primavară plină de iarbă şi de păsări, într-un gest de abandon, între copaci, flori şi iarbă, aproape raiul pe pamânt iar la plecare viaţa mi se rupea ca o ramură înflorită. Artistul nu are viaţă personală, e  tot un fel de  soldat dar  înrolat într-o altfel de armată care se dă de bunăvoie mistreţului cu colţii de argint, epoleţii  nu i se văd cum nici gloria nu-i împovarează umerii cât e încă viu dar după moarte e scos de la naftalină şi i se face  câte o statuie. Divinitatea îl însenmează cu fierul roşu pentru ca oamnenii să-l poată face mai uşor preş, ferestră, trifoi cu patru foi şi clopot în acelaşi timp. Arta fost dintotdeauna avangarda omenirii, am scris pentru că nu trebuie lăsate goluri în istorie deşi au fost înlăturate sau denaturate intenţionat părţi întregi, momentele întunecate ca şi în viaţă trebuie să iasă la iveală. Daţi-mi cuie sa prind viata! Ani de zile compasiunea pe care am avut-o pentru această micuţă comunitate mi-a fost interpretată greşit ca fiind doar o slăbiciune. Marea calitate a strămoşilor a fost aceea că lăsându-şi la o parte egoismul au făcut mult pentru binele public lăsându-ne moşteniri valoroase. Într-un război adevărat puşi în linia întâi condamnaţii la moarte, fiindcă nu mai au nimic de pierdut au şansa minunată de a deveni eroi. Micuţa comunitate care a mai rămas în Topleţ merită toată admiraţia,  sacralitatea damnaţior are esenţele cele mai puternice. Ei toţi sânt prietenii mei, fără deosebire. Într-o dimineaţă tanti Ileana care i se spune a lui Fâstâcu aducându-mi laptele proaspăt muls a văzut ce pictasem şi mi-a zis că modelul după care făcusem stilizările  „are dungi ca la ponevi şi seamănă cu procoviţele noastre.” Ei au fost primul meu public, prietenii lui George Legrand , cei pe care îi aducea seara de la birt, de la Jon-Jon, lor le arăta ce-am pictat, cu  bucuria  simplă şi sinceră îşi recunoşteau casele pentru că  în privire nu există graniţă, arta nu cere decât înţelegere, e o condiţie simplă dar esenţială. Am luat cu mine această bucurie a lor şi am dus-o mai departe, o păstrez şi acum ca pe o floare presată  într-o carte , o carte minunată pe care  poate o s-o scriu altă dată. Aş fi putut înălţa catedrale de cuvinte dacă nu mi s-ar fi frânt cîteodată aripile. Cuvintele ca boabele de cafea risipte pe cearşaful murdar în care dragostea se târâse epuizată aveau să  zboare ceva mai târziu pe lângă fluturii lui Zeus. Aici  e un fel de prag între Balcani şi Carpaţi, cândva pragul casei era considerat un loc sfânt, nici nu-l călcau cu picioarele. Şi noi pe aici mereu prin vânturi contrarii, de câte ori s-au mutat hotarele mereu a curs sângele, tot de-al nostru fireşte. Topleţul a supravieţuit ca prin minune, satele din jur au dispărut cu totul, sânt doar”pagi desirati”…sub două cuvinte seci ce ascund drame imense, morţi fără mormânt, suflete nevinovate şi  fără de odihnă, frumoşi şi pacătoşi în floarea vieţii spulberaţi, nenumiţi, necăutaţi, nescrişi şi de noi uitaţi. Aceasta ar fi putut fi povestea oricărui sat din Banat dar Topleţul cu cetatea sa muncitorească, Fabrica lui Schramm, a ieşit demult din anonimat.  Stăteam într-o după masă a unei duminici , putea fi  orice timp al a oricărei  zile, îi priveam pe oamenii din locul acesta, majoritatea dintre ei au rămas încă la pragul în care cunoaşterea se opreşte cuminte într-un fel de ceaţă veselă dar plină de smerenie, sânt un exemplu a ce-ar fi fost lumea dacă nu s-ar fi stricat. Au părul de culoarea grâului copt, ochii de-un verde de-al frunzei sau albaștrii ca cerul senin. Nu ştiu de ce dar de veacuri lacrimile din aceşti frumoşi ochi  ai lor nu s-au mai șters şi asta numai pentru că au fost aici în locul acesta mereu ca o morişcă când la stânga când la dreapta , pe  aici au  venit mereu ba turcii, ba ruşii, ba plecatul la oraş, ba plecatul în altă ţară şi uite aşa am ajuns noi să  fim tot mai săraci şi tot fără noroc şi să măturam prin curţile altora.   Pe oricare dintre oamenii care au rămas aici  dacă i-am tăia uşor acum la o mână ar curge același sânge pe care  l-au vărsat şi turcii şi ruşii, eu cred că  dacă tot au supravieţuit meritau mai mult respect. Am copilărit la Bârza în casa  familiei Traian şi Emilia Dragomirescu (educatoare şi prietena mamei mele). Locuia lângă fabrică şi făcea  pentru noi tort-trunchi-de copac cu ciupercuţe-bezele pe care eu le mâncam pe furiş. Hoinăream pe dealuri şi pe morile de pe Bigăr cu Mariana Miu şi fratele ei. Mai târziu peste câtiva ani din Topleţ am cumparat primele 2 fotolii Biedermeyer cu entarsie. Apoi peste alţi câţiva ani  l-am cunoscut pe preotul paroh Buba Gheorghe care mi-a schimbat viaţa învăţindu-ma multe dar mai ales cât de important este ca oamenii să îşi redescopere rădăcinile şi să-şi poarte prin lume identitatea reală, cu justificată mândrie. Am fost prin casele lor şi le-am pictat. Am văzut grădinile, curţile lor, podurile, beciurile, i-am văzut cum trăiesc, cum lucrează, cum iubesc, cum mor. Şi după ce am văzut toate acestea m-am simţit foarte datoare, am vrut să dau lumii întregi veşti din locul acesta , să dau lumii o parte din cunoaşterile atât de curate  de sincere şi de frumoase pe care le-am găsit aici.
                                         Aceasta carte este autograful meu peste ierni întunecate. Mi-ar fi trebuit uneori să am vreo cinci perechi de aripi  ca să pot ajunge cât mai repede înapoi la aceşti prieteni ai mei, atât de mult îi iubeam.  Îi privesc  şi acum cum râd, cum cântă, nu ştiu cine strigă „cucurigu” … „pi mala gin vale” trec mulţi copii, ce frumoşi sânt copiii.
                                    „Fraţilor, nădejde bună, viitorul ce urziţi
                                    Va fi vrednic de trecutul a strămoşilor slăviţi!” (V. Alecsandri)

                   CLIPE DIN TRECUT :

 ÎNCERCARE MONOGRAFICĂ DESPRE LOCALITĂŢILE TOPLEŢ ŞI BÂRZA DIN BANAT ( ŞI EDITIE CD-ROM, 2014) autor VERONICA SERACOVAN a fost  înregistrată având codul ISBN 978-973-0-18199-9


CUPRINS


Această publicaţie a fost înregistrată de mine la Biblioteca Naţională a Românei cu codul ISBN  ( şi în EDITIE   CD-ROM, 2014), autor VERONICA SERACOVAN cu codul ISBN 978-973-0-18199-9 Conform legislaţiei pentru multiplicarea ei este necesar acordul pe care vi-l voi da în scris  şi voi fi fericită să ştiu că munca mea n-a fost în zadar iar  pentru preluarea fragmentelor sau imaginilor este folositoare doar menţionarea publicaţiei  la referinţe.



CUPRINS
Prefațamea…………………………………………5                                                                                                                                                
UNDEVA …ÎN SUDUL BANATULUi ..............…8                                                                                                         
FORMAREA RELIEFULUI…………………………… 10                                                                                                                            
VULCANISMUL ŞI URMĂRILE LUI ……………………………………………………………………………………………………………………..11
PRINCIPALELE FORME DE RELIEF …………………………………………………………………………………………………………………..….12
Munţii Banatului…………………………………………………………………………………………………………………………………………….…12
Terasele……………………………………………………………………………………………………………………………………….…………….……14
Lunca Topleţului………………………………………………………………………………………………………………………………………….……14
SOLURILE………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….17
CLIMA ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………19
APROAPE DE  RAI- despre plantele şi animalele care trăiesc în acest ţinut…………………………………..………....……… 22
ÎN GRĂDINĂ  ŞI PE LÂNGĂ CASĂ ………………………………………………………………………………………………………………………48
PARTEA A DOUA……………………………………………………………………………………………………………………………………………….50
CLIPE DIN TRECUT…………………………………………………………………………………………………………………………………………….50
UN EV MEDIU INTUNECAT………………………………………………………………………………………………………………………………..52
Migratorii…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………52
Primul document despre Topleţ……………………………………………………………………………………………………………………….54
 PIPPO SPANO …A EXISTAT O CETATE SUS PE MICIRIZ?.........................................................................................58
NOBILII DE CERNA…………………………………………………………………………………………………………………………………………….60
RĂZBOAIELE  CU TURCII……………………………………………………………………………………………………………………………………67
RĂSCOALA ANTIHABSBURGICĂ DIN 1738…………………………………………………………………………………………………………70
MARŞURILE IMPERIALE………………………………………………………………………………………………………………………………………72
LUPTELE DIN SUDUL BANATULUI………………………………………………………………………………………………………………………73
CONSTRUIREA APEDUCTULUI……………………………………………………………………………………………………………………………82
UN ALT RĂZBOI CU TURCII………………………………………………………………………………………………………………………………..88
CONSTITUŢIA CONFINIARĂ……………………………………………………………………………………………………………………………….96
VIZITA LUI IOSIF AL II-LEA LA 20 APRILIE 1768  ÎN BANAT………………………………………………………………………………....97
ULTIMA INVAZIE A TURCILOR ÎN BANAT…………………………………………………………………………………………………………100
Peştera Ponicova…………………………………………………………………………………………………………………………………….……104
SFÂRŞITUL ULTIMULUI RĂZBOI CU TURCII……………………………………………………………………………………………….…….109
PACEA DE LA  ŞIŞTOVO…………………………………………………………………………………………………………………………………..111
RENAŞTEREA BANAŢEANĂ……………………………………………………………………………………………………………………………..115
REVOLUŢII………………………………………………………………………………………………………………………………………………………117
COLONIZARILE………………………………………………………………………………………………………………………………………………..119
REVOLUŢIA DE LA 1848…………………………………………………………………………………………………………………………………..120
PRIN CENUŞA IMPERIULUI……………………………………………………………………………………………………………………………..126
SOLOMON DRĂGHICI …………………………………………………………………………………………………………………………………….130
DEMNITATEA ÎN HAINE DE SĂRBĂTOARE……………………………………………………………………………………………………….133
ALEXANDRU HANICSKA ŞI ”CERNA SA”……………………………………………………………………………………………………………144 
FABRICA SCHRAMM, HUTTL ŞI SMITH ÎN PERIOADA INTERBELICĂ………………………………………………………………….148
AL DOILEA RAZBOI  MONDIAL…………………………………………………………………………………………………………………………165
Agresiuni………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..165
Pregătiri………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….166
SUB TANCURI….......................................................................................................................................................171
1942 UZINA ELECTRICĂ…………………………………………………………………………………………………………………………………..164
1943 ARMISTITIUL………………………………………………………………………………………………………………………………………….166
23 august 1944……………………………………………………………………………………………………………………………………………….173
NAŢIONALIZAREA…………………………………………………………………………………………………………………………………………..176
VECINI DAR DUŞMANI……………………………………………………………………………………………………………………………………183 
EXPROPRIERILE……………………………………………………………………………………………………………………………………………….185
COTELE OBLIGATORII………………………………………………………………………………………………………………………………………187
SISTEMATIZAREA……………………………………………………………………………………………………………………………………………188
INCHIRIERI……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..189
COMUNISMUL FARA GRAMATICĂ…………………………………………………………………………………………………………………..191
ULTIMII  DINTRE CEI ADEVARATI…………………………………………………………………………………………………………………….184
DECIZIILE DE INTERNĂRI IN LAGĂRE DE MUNCĂ…………………………………………………………………………………………….195
ULTIMA ISTORIE………………………………………………………………………………………………………………………………………….…..196
Fabrica în perioada comunistă………………………………………………………………………………………………………………………..196
COOPERATIVA DE CONSUM……………………………………………………………………………………………………………………………203 
PÂNĂ NU DEMULT………………………………………………………………………………………………………………………………………….225
PARTEA A TREIA…………………………………………………………………………………………………………………………………………….228
OAMENII ACESTUI LOC……………………………………………………………………………………………………………………………………228
MOŞTENIRILE ARHITECTURII DE GRANIŢĂ………………………………………………………………………………………………………229
Legea   imperială austriacă…………………………………………………………………………………………………………………………….230
Planimetrie  ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………231
Zidurile din piatră……………………………………………………………………………………………………………………………………….….232
Lemnul……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………233
Elementele decorative ale faţadelor  la Topleț şi Bârza……………………………………………………………………………........233
Traforajul în lemn……………………………………………………………………………………………………………………………………………237
Porţile  şi ferestrele………………………………………………………………………………………………………………………………………..238
Confortul………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..239
Locuința şi mobilierul……………………………………………………………………………………………………………………………………..240
Valoarea şi importanţa moștenirii…………………………………………………………………………………………………………………..243
MORILE PE BIGĂR…………………………………………………………………………………………………………………………………………..245
Organizarea activităţii…………………………………………………………………………………………………………………………………….246
Alcătuire………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..247
Simbolistica……………………………………………………………………………………………………………………………………………….…..248
CUVINTE , ŢOALE ŞI ALTE DETALII…………………………………………………………………………………………………………………..251
Vorba cea  ne-a mai rămas……………………………………………………………………………………………………………………………..251
Compoziţia şi stilizările ………………………………………………………………………….…………………………….………………………..254
Cromatica………………………………………………………………………………………………………………………………………………………256
Denumiri arhaice…………………………………………………………………………………………………………………………………………….256
Poetica labirintului………………………………………………………………………………………………………………………………………….256
OBICEIURI ŞI SUPERSTIŢII…………………………………………………………………………………………………………………….………….262
  Viaţa la izvorul ei……………………………………………………………………………………………………………………………………….....262
Vrăji…şi alți draci…………………………………………………………………………………………………………………………………….………267
LEGENDA LUI IOVAN IORGOVAN…………………………………………………………………………………………………………………….272
IOVAN IORGOVAN ŞI ŞIERPELE……………………………………………………………….………………………………………………………275
PICTURA RELIGIOASĂ DIN TOPLEŢ………………………………………………………………………………………………………………….285
ARGUMENTE, PRESUPUNERI ŞI ATRIBUIRI……………………………………………………………………………………………………..293
METAMORFOZE ŞI JUDEĂŢI DE VALOARE……………………………………………………………………………………………………….296
CONTINUITATE   ÎN PICTURA  LUI DIMITRIE TURCU………………………………………………………………………………………..298
VALORILE ETICE ALE PICTURII LUI NICOLAE HAŞCĂ…………………………………………………………………………………………302
DESPRE OPERA DASCALULUI GHEORGHE BĂLTEAN………………………………………………………………….…………………...306
NUME  ŞI CHIPURI DE DINCOLO DE DINCOLO DE  FLACĂRA VECURILOR………………………………………………………...316
RĂDĂCINILE MELE  ÎN STÂNCĂ……………………………………………………………………………………………………………………….327
BIBLIOGRFAFIE…………………………………………………………………………………………………………………….………………………...332
LISTA ILUSTRAŢIILOR……………………………………………………………………………………………………………………………………...340
AM VRUT O CARTE………………………………………………………………………………………………………………………………………...352













Această publicaţie a fost înregistrată de mine la Biblioteca Naţională a Românei cu codul ISBN  ( şi în EDITIE   CD-ROM, 2014), autor VERONICA SERACOVAN cu codul ISBN 978-973-0-18199-9 Conform legislaţiei pentru multiplicarea ei este necesar acordul pe care vi-l voi da în scris  şi voi fi fericită să ştiu că munca mea n-a fost în zadar iar  pentru preluarea fragmentelor sau imaginilor este folositoare doar menţionarea publicaţiei  la referinţe.